Advertisement
Prima pagina arrow Educatie
duminică, 05 septembrie 2010
 
 
Educatie


Apel la normalitate PDF Listeaza E-mail
Societatea civila
Scris de Sorin Ardelean   
miercuri, 28 martie 2007

Actuala criză politică şi instituţionala a atins un prag critic, faţă de care societatea civilă nu mai poate rămâne indiferentă. Constatăm cu îngrijorare că lupta dintre instituţiile statului se accentuează, riscând să proiecteze consecinţe grave în viaţa socială şi economică a ţării. Avem de-a face cu un cabinet lipsit de susţinere parlamentară, cu un Parlament în care majorităţile se schimbă de la o zi la alta şi un preşedinte care se află în opoziţie atat cu Parlamentul cât si cu Guvernul. Mai mult chiar, în interiorul Guvernului există disensiuni între partidele componente, ceea ce duce la diminuarea calităţii actului de guvernare. Parlamentarii sunt prizonierii liderilor de partid, care, la randul lor, pun uneori înainte de toate interesele proprii mai presus decât interesul public. Astfel, cei ce ar trebui să reprezinte cetăţenii, ajung la remorca unui grup restrâns de persoane influente din punct de vedere economic. Instituţiile statului, slabe şi nereformate, continuă să fie folosite fie pentru bătălii politice, fără nici o miză reală pentru cetăţean, fie pentru a extrage beneficii pentru clientelele politice.

În aceste condiţii, Asociaţia pentru Iniţiative Civice consideră că ne îndreptăm rapid spre un blocaj total al instituţiilor democratice, fapt ce va atrage după sine o scădere a încrederii populaţiei în instituţiile statului, în condiţiile în care unele dintre acestea aveau deja un deficit major de credibilitate. Actualul clivaj dintre clasa politică şi societate permite ascensiunea şi escaladarea discursului naţionalist sau populist, care va capitaliza incapacitatea clasei politice de a se racorda la problemele reale ale societăţii româneşti.

Este din ce în ce mai clar că orice încercare de rezolvare a acestor conflicte în actualul cadru constituţional devine zadarnică. Ambiguitatea legii fundamentale  nu face decât să permită actorilor politici să se lanseze în diferite jocuri de culise şi calcule politicianiste, chiar dacă acestea sunt în contradicţie cu interesele vitale ale României.

În acest timp, cetăţeanului i se amână sau chiar refuză dreptul de a se exprima, deşi opinia acestuia ar trebui să fie suverană într-o societate democratică.

Asociaţia pentru Iniţiative Civice nu caută să nominalizeze un vinovat anume, ci consideră întreaga clasă politică vinovată de actuala situaţie. Îi consideră vinovaţi deopotrivă pe toţi cei care de 16 ani s-au perindat pe la guvernare sau în Parlament. În această perioadă am auzit din partea guvernanţilor sau reprezentanţilor opoziţiei cum se luptă ei sa ne fie nouă mai bine.  Au inceput cu ”nu ne vindem ţara” şi au sfârşit prin a face cadou sectoare economice întregi, după ce au asistat complice şi uneori chiar au ajutat, la falimentarea voluntară a unor întreprinderi.

Nu putem să nu recunoaştem însă şi meritele actualei guvernări. Dacă pană acum 2 ani am avut parte de circ acum trebuie să recunoaştem că avem în plus şi pâine. Este foarte adevărat că a crescut nivelul de trai prin introducerea cotei unice. Nu ştim însă dacă avem capacitatea de a absorbi fondurile UE şi suntem în luna martie a primului an din procesul de integrare. Timp de  17 ani am luptat să stabilizăm inflaţia şi deficitul bugetar, adică să stabilizam preţurile. Bugetul pe anul în curs este calculat plecând de la premiza că România va absorbi 50% din fondurile europene alocate pentru 2007. Este o ţintă ambiţioasă dar, în acelaşi timp, foarte riscantă. Putem şterge cu buretele 17 ani de sacrificii dintr-un simplu calcul de orgoliu politic. Aceasta este miza: vom trăi mai bine sau vom trăi mai rău în Uniunea Europeană.

Regiunile joacă un rol important în Europa. Nici unul dintre politicieni nu a lansat până acum in dezbatere acest lucru. Cu excepţia unui singur parlamentar, nu am auzit până acum pe nimeni reclamând lipsa unei strategii clare multianuale. Nu mai vorbim de faptul că nici un Guvern, până acum, nu a comunicat o strategie clară pe o perioadă mai lungă de 4 ani.

Considerăm că în actuala situaţie a României şi în actuala criză politică, Constituţia şi o parte a instituţiilor statului şi-au dovedit limitele, motiv pentru care  Asociaţia pentru Iniţiative Civice solicită revizuirea Constituţiei care să permită:

•           Stabilirea clară a tipului de republică pe care îl dorim, cu delimitarea clară a atribuţiilor ce revin fiecărei instituţii.

•           Reforma administrativă a României şi întărirea autonomiei administrative.

•           Reforma sistemului politic românesc în conformitate cu nevoile cetăţeanului, cu rolul şi poziţia României în UE, precum şi cu dreptul de acces al cetăţeanului la decizia politică.

•           Introducerea votului uninominal la toate nivele de reprezentare, începând cu membrii consiliilor locale şi terminând cu Senatul.

•           Punerea în concordanţă a Constituţiei cu noul statut al României de membru al UE


Supunem dezbaterii publice aceste măsuri, convinşi fiind că numai printr-o revizuire a Constituţiei şi o reformă de fond a sistemului adminsitrativ, România poate deveni cu adevărat funcţională, iar clasa politică va fi şi ea, la randul ei, restructurată. În acelaşi timp, Asociaţia pentru Iniţiative Civice invită orice organizaţie a societăţii civile şi orice cetăţean român să se alăture acestui demers şi să participe la dezbaterile publice ce vor avea loc incepând cu data de 11.04.2007.
Natura procesului de integrare europeană PDF Listeaza E-mail
Integrare europeana
Scris de Elena Stoica   
marți, 20 februarie 2007
După primul război mondial a apărut opoziţia între două concepţii despre construcţia Europei: o simplă cooperare, care să menajeze suveranităţile statale existente, sau o depăşire a suveranităţilor printr-un proces de unificare.
Ultimul update ( marți, 20 februarie 2007 )
Citeste mai mult...
Dificultăţi ale procesului de integrare PDF Listeaza E-mail
Integrare europeana
Scris de Elena Stoica   
vineri, 16 februarie 2007
Prin decizia de aderare a ţărilor din Estul Europei la Uniunea Europeană, caracterul geopolitic a primat în faţa celui economic (realizabil şi el dar pe termen lung). Ceea ce face să existe păreri contradictorii cu privire la această aderare oarecum forţată, este faptul că pendulul economic al Uniunii nu a avut aceeaşi frecvenţă de mişcare cu cel politic. Dacă din punct de vedere politic, aşa cum am arătat, decizia este binevenită şi în interesul viitorului Uniunii ca putere mondială, din punct de vedere economic nu putem afirma acelaşi lucru.
Citeste mai mult...
Procesul de extindere spre est PDF Listeaza E-mail
Integrare europeana
Scris de Elena Stoica   
vineri, 16 februarie 2007
Extinderea Uniunii Europene la 27 de ţări, prefigurată încă din anii 90, nu are precedent în privinţa numărului de ţări şi nici a schimbărilor pe care le implică. Extinderea Uniunii Europene reprezintă o provocare atât pentru ţările membre UE, cât şi pentru ţările candidate.
Integrarea fostelor ţări socialiste înseamnă luarea acestora din sfera de influenţă a Rusiei, dar şi o încercare de supradimensionare a spaţiului deţinut, de creştere a puterii (dacă judecăm lucrurile pe termen lung). Toate acestea se justifică prin prisma presiunii pe care o cunoaşte Uniunea Europeană în competiţia economică cu celelalte centre de putere.
Ultimul update ( vineri, 16 februarie 2007 )
Citeste mai mult...
Decizia de extindere spre est PDF Listeaza E-mail
Integrare europeana
Scris de Elena Stoica   
vineri, 16 februarie 2007
Prima declaraţie privind intenţia de a admite ţările central şi est europene în Uniunea Europeană a fost enunţată la Maastricht, în 1992, odată cu trecerea de la titulatura de Comunitate Europeană la Uniune Europeană. Ulterior, prin consiliul de la Copenhaga din 1993 au fost definite condiţiile politice şi economice ale lărgirii UE. Trebuie menţionate următoarele momente importante pentru conturarea Uniunii Europene: Tratatul de la Amsterdam – 1997, când s-a decis acceptarea primelor şase state la aderare, şi anul 2002, când s-a hotărât primirea a zece state în UE, dintre care opt est-europene: Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia.
Ultimul update ( vineri, 16 februarie 2007 )
Citeste mai mult...
 
Top!
Top!